Privesc pe cer. Nu e nimic.
Nu e nimic decat desert albastru.
O luna grasa ne zambeste iar
Si ne incarca negativ.
Cuvinte in zadar prescrise,
Tot ce va fi nu a mai fost vazut
Decat de un batran corb orb
Ce se arata-n umbra unui singur plop.
E doar iluzia unei sclipiri in noapte.
Tot ce se vede nu se arata
Caci in zadar tot caut alinare,
Iar in final nu e nimic.
Un vis de marmura se crapa
Si usa de artar batran dispare.
Iluzia batranei lune se sterge de pe tabla
Si ma trezesc. E noapte. E nimic.
1 comment:
imi place foarte mult.....nu as vrea sa o fac mai 'mica' incercand sa o com,sa ii gasesc sensuri ...e perfecta ca acea luna.keep it right laura !
Post a Comment