Pierduta in trecut o inima tot bate
In incercarea grea de-a merge mai departe...
Tu te agati de sansa reinvierii sortii
Ce s-a nascut odata cu rasaritul noptii.
Departe e sclipirea lunii ce se-ascunde
Printre aburi reci ai unei vieti plapande...
Care asteapt-asemeni o umbra de speranta
Dar e indepartata la sapte luni distanta.
Eclipsa peste luna, e intuneric...noapte.
Iubiri pierdute-n stele isi dau suflu de moarte,
Lumina cea din inimi incearca sa razbata
Intunecimea vietii pentru un vis, odata.
Iubirea e blestemul ce da-a inimii culoare,
Cum un samurai lupta pentru a sa onoare,
Tu vei lupta vesnic sa mai traiesti o data
Cand tot in jur pierea pentru-o inima de fata.
No comments:
Post a Comment